World of Metin

Reprezentarea si procura

View previous topic View next topic Go down

Reprezentarea si procura

Post by Ghioala Andrada on Fri Feb 17, 2012 1:33 pm

Reprezentarea si procura

a.Notiunea si importanta reprezentarii

Reprezentarea este procedeu de tehnica-juridica prin care o persoana, numita reprezentant încheie acte juridice cu tertii în numele si în contul unei alte persoane, numita reprezentat, având drept consecinta producerea directa în persoana reprezentatului a efectului actelor juridice.

De regula, actele juridice se încheie personal de catre participantul la raportul juridic care si beneficiaza de efectele lor. Ori de cîte ori intra într-un raport juridic, partea semnatara trebuie sa fie prezenta în locul unde are loc semnarea sau executarea actului juridic. În viata cotidiana sunt frecvente cazurile cînd subiectul raportului juridic nu poate fi prezent la încheierea sau la executarea actului juridic. În astfel de conditii apare necesitatea înlocuirii lui cu o alta persoana. Viata juridica ar deveni extrem de complicata daca actele juridice nu ar fi realizate prin intermediul unor persoane. Ar fi dezavantajati în special minorii si incapabilii care nu ar putea încheia acte juridice valabile.

Institutia reprezentarii este foarte veche si extrem de necesara pentru parinti, tutori, curatori, întreprinzatori, persoane juridice si multe alte persoane. Persoanele fizice recurg frecvent la reprezentare, încheind diferite contracte, permitînd altor persoane sa încaseze salariul, onorariul sa primeasca sau transmita diferite documente sau bunuri materiale, de institutia reprezentarii se face uz la reprezentarea intereselor în insi de judecata sau arbitraj.

Elementele definitorii ale reprezentarii, care de fapt confera acestei institutii individualitate, sunt sintagmele „în numele" si „pe seama”. Atunci când se mentioneaza ca reprezentantul opereaza în numele reprezentatului înseamna ca primul actioneaza numai fizic, însa exprima vointa celui de-al doilea si îl angajeaza într-un raport juridic fara ca acesta sa fie prezent. Altfel spus, reprezentantul este si ramâne purtatorul de nume si de vointa proprie, însa prin cumul,devine si purtator de nume si de vointa ale altei persoane si numai vointa acesteia din urma o exteriorizeaza la încheierea contractului. Dupa cum afirma Paul Vasilescu, o „conventie de reprezentare are drept consecinta - în plan strict intelectual - „diviziunea" juridica a personalitatii reprezentatului - concretizata în ubicuitatea sa, cât si un „cumul" juridic de personalitate în persoana reprezentantului - cumul limitat la dimensiunea vointei juridice si exprimat de cauza conventiei de reprezentare ". Semnificatia expresiei „pe seama" sugereaza ideea ca reprezentatul este cel care suporta consecintele pozitive si negative ale actului juridic, în sensul ca plateste pretul si dobîndeste bunul sau, invers, primeste pretul si are obligatia de a preda bunul. Aceasta sintagma sugereaza legatura dintre reprezentant si patrimoniul reprezentatului.

Institutia reprezentarii, ca mod de exercitare a drepturilor si de onorare a obligatiilor, are la origini motive de drept si de fapt. Motive de drept pot fi urmatoarele:

lipsa capacitatii de exercitiu (Codul civil art.22 alin.l pentru minorii cu vârsta de pâna la 7 ani);

capacitatea de exercitiu restrînsa a minorului (art.22 alin.(2) pentru minorii cu vârsta de la 7 la 14 ani si art.21 pentru minorii cu vârsta de la 14 la 18 ani);

declararea persoanei incapabile prin hotarârea judecatii (art.24);

limitarea capacitatii de exercitiu (art.25);

Motivele de fapt pot fi urmatoarele:

boala;- lipsa persoanei de la domiciliu; - nedorinta titularului de drept sau a persoanei obligate de a exercita dreptul sau de a-si onora obligatia; - lipsa cunostintelor de care persoana da dovada într-un anumit domeniu; - organul persoanei juridice nu este în stare sa faca fata tuturor raporturilor juridice în care se afla; - alte cauze;

b.Subiectele raportului juridic de reprezentare.

În calitate de subiecte ale reprezentarii apar trei parti: reprezentatul; reprezentantul; terta persoana. Poate avea calitate de reprezentat orice persoana (fizica sau juridica) care manifesta dorinta de a încredinta unei alte persoane savârsirea în numele sau a unor anumite acte juridice precum si persoana care, în virtutea unor circumstante, are necesitatea de a fi reprezentata.

Are calitate de reprezentant persoana fizica sau juridica împuternicita sa faca în numele si din contul reprezentatului anumite acte juridice. Persoana fizica poate sa reprezinte interesele unei altei persoane la încheierea de acte juridice numai daca are capacitate deplina de exercitiu.

Legea nu permite unor persoane sa fie reprezentanti. Astfel, conform art.78 din Codul de procedura civila, nu pot fi reprezentanti în judecata judecatorii, procurorii, ofiterii de urmarire penala, politistii, deputatii si consilierii din autoritatile reprezentative, cu exceptia participarii lor la proces în calitate de împuterniciti ai acestor autoritati sau în calitate de reprezentanti legali.

De regula, persoana juridica poate avea calitatea de reprezentant al unui persoane fizice sau juridice. În special, organizatiile necomerciale fondate ca uniuni de persoane juridice, asociatii se constituie cu scopul de a reprezenta interesele membrilor sai în raport cu autoritatile publice, cu tertii si chiar în instanta de judecata. Persoanele juridice cu scop lucrativ pot sa reprezinte interesele altor întreprinzatori atît în baza de procura, cît si în baza contractului de mandat, agentie comerciala etc. Autoritatile publice reprezinta interesele persoanelor juridice de drept public. De exemplu, primarul reprezinta interesele unitatii administrativ-teritoriale.

Trebuie sa se faca deosebiri între reprezentant, pe de o parte, si persoanele care actioneaza în interesul unei alte persoane însa pe cont propriu si persoanele care au dreptul sa negocieze contracte viitoare, pe de alta parte. Unii autori propun sa se faca deosebiri între reprezentant si: curier, intermediar, executor testamentar, persoana care semneaza testamentul în locul testatorului etc. Nici unul dintre persoanele mentionate nu savârseste acte juridice în numele sau în contul unei alte persoane. Reprezentantul încheie personal actele juridice pentru care este împuternicit. El poate transmite unui tert împuternicirile numai daca este învestit cu acest drept de catre reprezentat sau daca o cer interesele reprezentatului. Reprezentantul care a cedat unui tert împuternicirile este obligat sa aduca imediat la cunostinta reprezentatului cesiunea împuternicirilor, precum si informatia despre substituitor. în cazul în care nu îndeplineste aceasta obligatie, reprezentantul poarta raspundere pentru actiunile substituitorului ca pentru actiuni proprii.

Tertul. în calitate de tert poate fî orice persoana fizica sau juridica, inclusiv statul si unitatea administrativ-teritoriala, în raport cu care, drept rezultat al actiunilor reprezentantului, nasc, se modifica ori se sting drepturi si obligatii ale reprezentatului. El le îndeplineste cu corectitudine, fiind constient de rezultatele care vor surveni nu pentru sine, ci pentru reprezentat. Scopul si caracterul acestor acte le stabileste reprezentatul dupa vointa sa.

c.Interdictia de a se încheia acte juridice prin reprezentare. Nu toate actele juridice pot fi savârsite prin reprezentant. Astfel, potrivit art.242 alin.(5) din Codul civil, este interzisa încheierea prin reprezentant a actului juridic care, dupa natura lui, urmeaza a fi încheiat nemijlocit de persoana contractanta sau a carui încheiere prin reprezentant este interzisa expres de lege. În dezvoltarea acestei dispozitii, Codul civil prevede la art.l449 ca nu poate fi întocmit prin reprezentant testamentul. Reprezentantul nu are dreptul sa încheie acte juridice în numele reprezentatului cu sine însusi, nici în nume propriu, nici în calitate de reprezentant al unui tert, cu exceptia cazului cînd acest drept îi este acordat expres de reprezentat. De asemenea, conform art.10 din Codul familiei, declaratia de casatorie se depune personal la organul de stare civila de persoanele care doresc sa se casatoreasca. Pentru încheierea casatoriei este necesar consimtamântul „exprimat personal" al barbatului si al femeii care se casatoresc (art.l1), iar încheierea casatoriei se face în prezenta persoanelor care se casatoresc (Codul familiei art.12 si Legea privind actele de stare civila art.35).

d.Scopul reprezentarii consta în savârsirea unor acte juridice de catre o persoana în numele si în contul unei alte persoane în lipsa ei fara ca aceasta din urma sa fie prezenta. Reprezentarea contine un raport juridic potrivit caruia actiunile juridice sunt savârsite de o persoana (reprezentantul), iar efectele (drepturile si obligatiile) le suporta o alta persoana (reprezentatul), în numele si în contul caruia actioneaza reprezentantul.

Ghioala Andrada
Global Mod
Global Mod

Posts : 730
Reputation : 5
Join date : 19/01/2012
Age : 18
Location : Hunedoara

View user profile

Back to top Go down

View previous topic View next topic Back to top


 
Permissions in this forum:
You cannot reply to topics in this forum