World of Metin

Despre cancer

View previous topic View next topic Go down

Despre cancer

Post by Ghioala Andrada on Sat Apr 07, 2012 1:57 am

Pentru a putea incepe o evaluare a unei forme de cancer avem nevoie de mai multe informatii legate de aceasta afectiune:
- cauzele care duc la aparitia acesteia
- stadiul in care se afla boala
- factori de prognostic.

In scopul intelegerii amanuntite a tuturor detaliilor legate de boala si a tuturor aspectelor ce deriva din aceasta va trebui cunoscut fiecare amanunt din cele de mai sus. Aceste informatii le veti obtine de la medicul dumneavoastra specialist.
Pentru obtinerea denumirii medicale complete a bolii, a stadializarii acesteia, precum si informatii legate de tipul celulelor si in ultima instanta a factorilor de pronostic, vor trebui efectuate anumite teste specifice. Copii ale rezultatelor tuturor investigatiilor pe care le veti face vor trebui pastrate pentru evaluari ulterioare.

Daca alegeti sa va documentati cu privire la afectiunea respectiva din literatura de specialitate, aceasta poate fi extrem de utila atat pentru aflarea informatiilor de ordin general cat si pentru descoperirea informatiilor de ultima ora legate strict de acea forma de cancer.
Tratamentul fiecarei forme de cancer este adaptat tipului afectiunii si este dependent de organul de la care a pornit, tipul celulelor canceroase, stadiul bolii etc.

Cauze
Boala canceroasa apare ca urmare a diviziunii necontrolate a anumitor celule cu caracteristici aparte, determinand prin urmare aparitia unei mase tumorale. Aceste celule de la care porneste diviziunea necontrolata au denumirea de celule primare. Dintre celulele primare ce formeaza tumora se pot desprinde celule care pot intra in circulatie insamantand alte zone, dand nastere unor tumori secundare - metastaze. Celulele tumorilor metastatice pastreaza tipul celulelor primare din tumorile de provenienta.
De exemplu in tumorile maligne ale colonului pot apare metastaze in special in ficat. Aceste tumori metastatice hepatice trebuiesc diferentiate clar de tumorile primare hepatice situatie in care atitudinea terapeutica difera. De asemenea trebuie diferentiata o tumora metastatica osoasa in cazul cancerului de san de o tumoare osoasa primara.
Sunt diferente importante care trebuiesc facute chiar intre tumori cu punct de plecare din acelasi organ, diferentele de prognostic si tratament fiind importante de la o forma la alta. Pentru aceasta diferentiere se vor face explorari ce vor permite stabilirea exacta e tipului de cancer in scopul abordarii terapeutice optime.

Diacnostic
Diagnosticarea cancerului este un proces laborios in care, desi de la inceput poate fi clara existenta unei forme de cancer, vor trebui stabilite ulterior elementele ce vor ajuta la diagnosticarea precisa a formei respective de cancer - tipul exact si stadiul evolutiv.
Tipul exact al cancerului si diagnosticul histopatologic vor putea fi cunoscute cu precizie doar dupa examinarea tesutului bioptic de catre anatomopatolog. Exista insa anumite forme de cancer al unor organe in care se poate banui inca de la inceput despre ce tip histopatologic este vorba. De exemplu in cancerul de prostata in marea majoritatea cazurilor ne intalnim cu forme de adenocarcinom si de asemenea in cancerele de col uterin intalnim frecvent carcinoame.

Stadializare
Stadiul exact ca si alti factori de pronostic vor fi precizati in urma interventiei chirurgicale si evaluarii intraoperatorii a tumorii si a adenopatiei satelite. Postoperator va putea fi examinata si evaluata intreaga formatiune tumorala de catre anatomopatolog impreuna cu nodulii limfatici excizati. De aceea in stadiul preoperator stadializarea tumorii este doar prezumtiva.
In ciuda acestor incertitudini diagnostice in faza initiala se poate incepe totusi un tratament in functie de diagnosticul pe care il avem in acest stadiu, urmand dupa certificarea tipului exact de cancer sa reorientam tratamentul complex al cancerului in functie de specificitate.
Aceasta impartire a cancerelor dupa stadiu are rolul de a clasifica bolnavii dupa grade similare a evolutiei bolii si de a oferii o viziune sistematizata a tratamentului si prognosticului. Astfel bolnavi cu stadii similare la forme similare de cancer, vor avea un tratament si un prognostic asemanator. Rezultatele terapeutice pot insa diferi de la un bolnav la altul in functie de numerosi factori precum: starea generala de sanatate, propriile convingeri si preferinte legate de tratament, afinitatea diferita biochimica pentru anumite tratamente medicamentoase etc.

Acest concept al stadializarii cancerelor poate fi aplicat tuturor formelor de cancer cu exceptia leucemiilor. In aceasta forma de cancer celulele canceroase nu sunt localizate sub forma unei tumori ci se afla printre celulele circulatorii, in sangele bolnavului, stadializarea clasica pentru tumori neputandu-se realiza.

Pentru stadializarea tumorilor solide exista doua sisteme:
- cel clasic ce ia in considerare in special dimensiunea tumorii si imparte tumorile in stadii de la I la IV
- stadializarea TNM - mai moderna si mai complexa.

Stadializarea clasica

- Stadiul I: cuprinde in general tumori de mici dimensiuni fara invazie si care in majoritatea cazurilor sunt perfect curabile cu prognostic favorabil

- Stadiul II si III: cuprind tumori cu invazie locala a tesuturilor invecinate si a nodulilor limfatici, atitudinea terapeutica si prognosticul fiind diferit in functie de timpul celulelor si a organului de provenienta;

- Stadiul IV: in acest stadiu sunt cuprinse in general tumorile inoperabile, cu metastaze si pronostic rezervat.
Din nefericire este cunoscuta tendinta de recidiva a cancerelor la cateva luni si chiar ani dupa o interventie chirurgicala cu intentie de radicalitate, ce a extirpat complet tumora primara. Aceasta se datoreaza persistentei unor celule canceroase si dezvoltarii ulterioare a unor formatiuni tumorale macroscopice.
Daca formatiunea tumorala apare in aceeasi arie a fostei tumori primare, vorbim despre recidiva, iar daca tumorile apar la distanta de tumora primara aceasta are denumirea de metastaza. Aceste cazuri de recidiva si/sau metastaza, sunt considerate stadiul IV.
Stadializarea clasica de la I la IV este actual inlocuita de stadializarea TNM mult mai detaliata si mai precisa.

Stadializarea TNM

In cazul acestei stadializari se tine cont deopotriva atat de dimensiunea tumorilor (T), de invazia nodulilor limfatici (N) cat si existenta metastazelor (M). Acestea sunt evaluate separat, clasificate cu numere iar ulterior prin asocierea celor trei elemente se stabileste stadiul bolii.
De exemplu stadiul T1N1M0 este constituit dintr-o formatiune tumorala de stadiul 1, invazie a nodulilor limfatici de gradul 1 si fara metastaze. Stadializarea TNM este specifica oricarei forme de cancer si poate oferii o idee mult mai corecta asupra stadiului bolii.

T –tumora

Clasificarea tumorii se face cu numere de la 0 la 4:
T0 - reprezinta tumoare minima ce nu a inceput inca sa invadeze structurile locale; acest stadiu mai este denumit tumora „in situ”
T1,2,3 - reprezinta stadiile intermediare intre tumora „in situ” si invazia organelor invecinate, stadii definite diferit de la un tip de tumora la alta
T4 - defineste tumora de dimensiuni mari ce invadeaza toate structurile invecinate prin extensie directa si in cele mai multe cazuri este inoperabil.

N - nodulii limfatici

Se refera la invazia nodulilor limfatici. Acestia se afla pe traiectul canalelor limfatice in tot organismul si reprezinta statii limfatice cu rol de filtrare si de sinteza a anticorpilor. Atunci cand celule canceroase de la nivelul formatiunii tumorale se desprind, ele raman blocate la nivelul nodulilor limfatici; nodulii cresc in dimensiuni si devin de consistenta dura, invazia lor fiind vizibila macroscopic. Alte ori invazia lor nu este vizibila macroscopic dar in urma evidarii ganglionare chirurgicale si trimiterea lor la examenul histopatologie se poate evidentia invazia lor. Este considerata invazie a nodulilor limfatici atunci cand sunt afectati nodulii regionali. Cand sunt invadati noduli limfatici la distanta de tumora primara atunci este clasata ca metastaza.
N0 - reprezinta stadiu fara invazie limfatica
N1,2,3 - sunt stadii intermediare ce difera de la un tip de cancer la altul
N4 - reprezinta invazie extensiva a nodulilor de-a lungul unui ax limfatic.

M - metastaza

Exista doua stadii pentru M: 0 si 1:
M0 - atunci cand nu este evidentiata nici o metastaza, si
M1 - cand avem evidentiate metastaze periferice.

Dupa cum se vede sistemul TNM este mult mai precis decat sistemul stadializarii de la I la IV, si mult mai adaptabil fiecarui tip de tumora. Se pot face insa corelatii intre cele doua sisteme de stadializare, de pilda stadiul II reprezinta in stadializarea TNM: T1-2N1M0 - adica avem de a face cu o formatiune tumorala de dimensiuni mici–medii, cu invazie locala minima, cu un numar mic de noduli limfatici invadati si fara metastaze.
Exista variatii si schimbari ale sistemelor de stadializare deoarece pentru anumite forme de cancer nu este suficienta o impartire in doar patru stadii. Astfel au aparut substadii precum IIa, IIIb iar in sistemul TNM, T1b, T2a etc. Diferentele intre aceste substadii fiind definite la fiecare tip de cancer in parte.
Chiar in stadiile M1 - cu metastaze, prognosticul difera mult de un tip de cancer la altul: cancerele cu originea in tesutul renal pot avea un pronostic favorabil in acest stadiu spre deosebire de cele ce pornesc din colon. Diferentele parvin si din localizarea metastazelor: hepatice, pulmonare, osoase, cerebrale cu implicatii functionale diferite si cu evolutii diferite.

Ambele sisteme de stadializare a tumorilor sunt in continua perfectare si vor mai suferii probabil modificari in scopul adaptarii lor. Scopul este de a putea fi dedus cu mai multa siguranta prognosticul bolii si atitudinea terapeutica cea mai potrivita.
Diferentele sunt mari de la un tip de cancer la altul in functie si de tipul si invazivitatea celulelor din care este constituita tumora, sistemului TNM adaugandu-se in ultimul timp inca o litera G - reprezentand gradul de invazivitate a celulelor evidentiat de catre anatomopatolog microscopic: G1,2,3,4. In functie si de aceasta gradare a celulelor canceroase prognosticul pe termen lung difera foarte mult.
Stabilirea gradului de invazivitate se va face dupa abaterea de la normal a modificarilor microscopice si gradul de diviziune celulara. Gradele inalte sunt in general tipuri de cancere agresive cu dezvoltare rapida si invadare locala si nodulara in scurt timp, cu tendinta mare de metastazare.
Gradul tumorii se va putea stabilii deci doar dupa examinare microscopica de catre anatomopatolog atunci cand acesta va dispune de un fragment tumoral, fie in urma interventiei chirurgicale cand se va scoate in intregime tumora primara si nodulii limfatici afectati, fie un fragment tisular provenit din biopsie efectuata si ea la randu-i interventional sau prin punctie bioptica.

Prognostic
Rezultatele testarii moleculare specifice pot juca un rol important atat in evaluarea prognosticului cat si in dictarea tipului de tratament. Un exemplu de specificitate biologica cu implicatii in atitudinea terapeutica o reprezinta receptorii estrogenici in functie de care grupam anumite tumori in doua clase: estrogen pozitiv si negativ. Cele cu celule estrogen pozitive contin la suprafata acestora receptori pentru estrogeni avand rezultate favorabile la tratamentele hormonale.
Mai sunt si alte testari moleculare in functie de rezultatul carora difera tratamentul si prognosticul bolii, paleta acestor explorari fiind extrem de larga si in continua diversificare.

Biopsie
Pentru diagnosticul gradului, a tipului celulelor si efectuarii testelor specifice, va trebui deci sa furnizam medicului specialist anatomopatolog un fragment tisular numit biopsie, fragment ce va fi obtinut in timpul interventiei chirurgicale mari pentru extirparea tumorii primare sau cu anestezie locala printr-o mica interventie chirurgicala efectuata numai cu scopul prelevarii biopsiei, dar si prin alte modalitati ce vor fi expuse mai jos. Medicul anatomopatolog specializat in investigarea fragmentelor tisulare bioptice va realiza un raport in urma explorarilor pe care le va efectua punand la dispozitia medicului terapeut informatiile necesare pentru demararea unui anumit tip de tratament si evaluarea prognosticului.
Sunt mai multe moduri de a preleva materialul bioptic.

Tipuri de biopsii

Biopsia excizionala - reprezinta excizia unui fragment important din tumoare sau chiar intreaga formatiune in scopul de a fi examinata. Actual aceasta forma de biopsie este inlocuita in mare parte de forme noi dar sunt anumite tipuri de tumori in care se obtin mai multe date importante si cu o mai mare acuratete numai dupa excizia ampla a tesuturilor malignizate.
Biopsia incizionala - cand doar o mica portiune tisulara este prelevata pentru biopsie. Acest tip de biopsie este cel comun pentru tumorile superficiale de parti moi - tesut conjunctiv, tesut gras, muscular, etc. si poate stabilii daca avem de-a face cu o tumoare maligna sau benigna.
Biopsia endoscopica - este modalitatea uzuala de prelevare a biopsie din tumorile tractului gastro-intestinal dar si tractul urinar (cistoscopia), cavitatii abdominale (laparoscopic), interiorul articulatiilor (artroscopie), arborele traheo-bronsic (bronhoscopie), etc. Este efectuata pentru tractul digestiv cu endoscopul - un dispozitiv de forma tubulara prevazut cu sursa luminoasa, microcamera si pensa ciupitoare. Acest sistem de prelevare a biopsiei nu mai necesita incizii si va utiliza orificiile organismului pentru introducerea endoscopului. Se va vizualiza direct leziunea si se va ciupi cu pensa speciala un fragment tisular din tumoare suficient pentru biopsie. Fragmentul va fi extras in afara organismului si va fi trimis pentru examinare de catre medicul anatomopatolog in serviciul de specialitate.
Colposcopia cu biopsie - este o procedura ginecologica care a devenit deja uzuala si se practica in scopul evaluarii pacientelor cu modificari ale colului uterin. Mai intai este explorat colul uterin iar fragmentul tisular ce se va preleva pentru biopsie va fi luat din zona in care apar cel mai clar modificarile.
Biopsia cu ac fin - se bazeaza pe o tehnica foarte simpla prin care este utilizat un ac precum cel de seringa ce va fi introdus in masa tumorala si prin aspiratie se vor extrage celule canceroase ce vor fi puse pe o lama de microscop si vor fi oferite anatomopatologului pentru examinare. Rezultatul din partea specialistului poate veni in doar cateva minute.
Tumori din organe precum pancreasul, ficatul, plamanul sau glande precum tiroida, sanul, etc. pot beneficia de acest tip de biopsie si poate fi orientat diagnosticul ca ulterior sa se intervina chirurgical. Punctia biopsie cu ac fin poate fi practicata sub control radiologic, ecografic sau computer tomografic pentru ghidarea sa imagistica. Se poate face anestezie generala sau locala in functie de situatie si de toleranta bolnavului.
Un alt tip de biopsie utilizata in special in dermatologie este reprezentat de prelevare unei rondele tegumentare de mici dimensiuni utilizandu-se un dispozitiv special. Leziunea provocata este minima si se va vindeca spontan sau cel mult se va putea practica aplica un fir de sutura.
Biopsia maduvei osoase hematogene - In cazul aparitiei unor celule anormale in sangele circulant, a unei anemii inexplicabile, a unui numar prea mare de celule in sangele circulant sau a scaderii trombocitelor se va impune o punctie biopsie a maduvei din care provin aceste celule - maduva hematogena - ce este localizata in interiorul unor oase.
La adult biopsia medulara se preleveaza de obicei din creasta iliaca postero-superioara din centura pelvica. Acestea se afla pe partea posterioara a bazinului de o parte si de alta a osului sacru. Nu este o manevra dificila si poate fi practicata de catre hematolog si chiar de catre medicul internist sau de familie.

Se poate face o anestezie locala in care acul de seringa sa fie introdus mai profund pentru a anestezia si membrana ce acopera osul - periostul. Dupa aceasta se va utiliza un ac mai gros si bine ascutit cu trocar, montat la o seringa. Acul va fi introdus pana in spatiul medular si prin aspirare se va recolta cantitatea de maduva necesara. Aceasta are un aspect asemanator cu al sangelui dar poate contine si mici fragmente de tesut gras. Acest continut prelevat din maduva osoasa se va expune pe o lama de sticla si va fi pus la dispozitie medicului anatomopatolog sau hematolog pentru examinarea microscopica.

Pregatirea pieselor bioptice pentru examinare

Dupa ce tesutul bioptic este extras din organul bolnav vor urma mai multe proceduri pentru a obtine preparatul microscopic propriu-zis sub forma unor lame. Exista doua tehnici de obtinere a sectiunilor histologice cu o grosime de 5 micrometrii (0,0005 milimetrii) ce vor fi expuse pe lame de sticla pentru examinarea la microscop.

O prima tehnica este cea cu parafina pentru obtinerea preparatelor permanente, ce vor avea calitatea de a fi examinate in timp indelungat. Preparatul proaspat se va introduce intr-o solutie cu rol fixator in care va sta mai multe ore, timp direct proportional cu dimensiunea preparatului. Solutia este in cele mai multe cazuri formaldehida 10% ce are proprietatea de a conserva proteinele din preparat si a impiedica denaturarea lor ulterioara. Aceasta etapa este probabil cea mai importanta in obtinerea unor preparate de buna calitate. Preparatele fixate astfel in solutie de formaldehida vor fi introduse in masini specializate, unde pe perioada noptii vor trece prin cicluri de inlocuire a apei din compozitia lor cu parafina. In dimineata urmatoare personalul calificat - tehnicienii histologi - vor prelua preparatele tisulare aflate in blocuri de parafina si vor efectua sectiunile fine cu ajutorul unui dispozitiv special numit microtom. Aceste sectiuni se vor efectua in blocul de parafina si vor contine in interiorul lor si sectiunea din materialul bioptic. Aceste sectiuni extrem de fine vor fi luate cu mare grija si vor fi expuse pe lame de sticla pentru examinarea la microscop.

Preparate astfel obtinute vor mai trece printr-un procedeu de colorare. Cei mai uzuali coloranti pentru preparatele microscopice sunt hematoxilina (un produs natural obtinut din lemnul unui arbust din America Centrala numit Haematoxylon campechianum) si anilina - un colorant artificial. Mai sunt utilizate combinatii de coloranti cum ar fi hematoxilina - eozina ce vor colora preparatul in nuante de la roz si portocaliu la albastru. In acest fel se vor evidentia cu mai multa usurinta distinct elementele celulare. In mod obisnuit nucleii celulelor sunt colorati in albastru inchis iar citoplasma si organitele celulare au o coloratie de diferite nuante de la roz la portocaliu.

Preparatele inghetate - extemporanee - sunt create cu scopul de a fi examinate la scurt timp dupa prelevarea biopsiei si ele nu au o calitate la fel de buna precum preparatele permanente. Anatomopatologul preia tesutul bioptic de la chirurg, il congeleaza prin intermediul unui dispozitiv specializat si va efectua sectiuni ce ulterior vor fi examinate pe lame la microscop, putand astfel oferi un rezultat chirurgului care isi va adapta abordarea chirurgicala in functie de acest rezultat.
Acesta este un procedeu rapid si cu mare utilitate pentru chirurg aducand un beneficiu important si bolnavului, caruia i se va putea face interventia chirurgicala optima pentru boala de care sufera.
Ca si preparatul congelat mai pot fi obtinute informatii despre natura celulelor tumorale prin intermediul punctiei cu ac fin si expunerea celulelor pe lama. Si in acest caz lama se poate vizualiza in foarte scurt timp la microscop. Punctia poate fi ghidata ecografic, radiologic sau computer tomografic (CT).

Examinarea piesei

Examinarea macroscopica

Evaluarea piesei anatomopatologice incepe prin examinarea sa macroscopica si a biletului completat din sala de operatie. In majoritatea cazurilor fragmentele de tesut sunt de mici dimensiuni si sunt trimise impreuna acest biletul in care sunt facute anumite specificari legate de piesa - din ce organ provine fragmentul, din ce zona a sa, ce reprezinta, dimensiuni, etc.
De exemplu un polip sigmoidian obtinut cu ajutorul colonoscopiei va fi insotit de bilet completat cu urmatoarele date: dimensiunile polipului, suprafata (neteda sau aspra, boselata), consistenta (dura sau moale), implantarea (pediculat sau sesil), existenta sau a infiltrarii mucoasei colonului in acea arie, culoarea, friabilitatea, daca este sangerand sau nu, exprimarea in centimetrii a distantei de la anus si dispozitia pe peretele colic (anterior sau posterior), etc. toate aceste informatii fiind utile atat anatomopatologului pentru examinarea piesei cat si chirurgului pentru a-si adapta interventia chirurgicala conditiei impuse de polip, in cazul in care aceasta se va impune.

Atunci cand la anatomopatologie sunt trimise organe intregi sau parti din organe ca urmare a unor rezectii, aceste vor fi insotite de buletine care sa contina toate datele descriptive ale piesei. De exemplu in cazul splenectomiei practicate pentru boala Hodgkin (o forma de cancer a tesuturilor limfatice) se vor completa urmatoarele date: greutatea splinei, dimensiunile (x/y/z cm), descrierea suprafetei sale, consistenta, culoarea, daca exista sau nu defecte ale capsulei, daca sunt intacte vasele din hilul splinei sau daca avem de-a face cu tromboze ale hilului acesteia, daca avem adenopatie in hil si cati noduli sunt vizibili sau afectati, dimensiunea lor, etc.

Anatomopatologul va efectua sectiuni din splina si va realiza preparate pentru examinarea la microscop din acele arii care sunt modificate patologic sau care ii par suspecte. Prin examinarea preparatelor se va pune diagnosticul de certitudine al boli hodgkiniene sau a altor leziuni. Este posibil ca nu toate sectiunile sa contina modificari patologice ci doar o parte dintre acestea, diagnosticul precis fiind foarte important si totodata o mare responsabilitate a anatomopatologului, de acesta depinzand intregul tratament ulterior. Odata cu descrierea tipului de leziuni decelate la examinarea microscopica a sectiunilor se va preciza cu exactitate si aria din care provin.

Examinarea microscopica

Aceasta consta din vizualizarea sub microscop a lamelor cu preparate din diversele tesuturi si constituirea de catre anatomopatolog a unui raport complet a tuturor elementelor patologice.
Un exemplu de astfel de raport anatomopatologic ar fi in cazul polipului sigmoidian descris mai sus urmatorul: sectiune printr-o structura polipoida cu un ax central vascular acoperit de mucoasa cu structura adenomatoasa cu predominanta tubulara (aceasta reprezinta dispozitia coloanelor celulare in interiorul mucoasei ce acopera polipul si care la nivelul colonului sigmoid este cilindric pluristratificata). La nivelul nucleilor celulari se observa un grad de hipercromatoza (ceea ce reprezinta o intensa activitate mitotica in interiorul nucleilor cu tendinta de multiplicare marcata) cu pierderea aproape completa a citoplasmei (continutul celulelor dintre nucleu si membrana celulara in care se afla organitele celulare). Nu se evidentiaza invazie stromala (adica fara tendinta de invazie a straturilor mai profunde - submucoasa, musculara, seroasa).
In acest caz sunt descrise modificari precanceroase ale mucoasei polipului cu potential de malignizare dar care la momentul actual prezinta un prognostic favorabil.

Dupa examinarea macroscopica si ulterior microscopica se va emite raportul final - diagnosticul. Acesta in exemplul dat va fi: biopsie colonoscopica de la nivelul colonului sigmoid reprezentand polip adenomatos.
In aceasta forma a exprimarii concise a diagnosticului sunt incluse multe date importante si anume: localizarea leziunii la nivelul colonului, portiunea sa numita sigmoid, modalitatea de prelevare a biopsiei prin colonoscopie, ce reprezinta structura trimisa - polip si rezultatul examinarii microscopice si a vizualizarii modificarilor ce apar in microstructura polipului - adenomatos.

Ghioala Andrada
Global Mod
Global Mod

Posts : 730
Reputation : 5
Join date : 19/01/2012
Age : 18
Location : Hunedoara

View user profile

Back to top Go down

View previous topic View next topic Back to top


 
Permissions in this forum:
You cannot reply to topics in this forum