World of Metin

Artele la 1848 in Tarile Romane

View previous topic View next topic Go down

Artele la 1848 in Tarile Romane

Post by Ghioala Andrada on Fri May 11, 2012 1:01 pm

Artele la 1848 in Tarile Romane




Arta revoluaiei de la 1848, sub diferitele sale aspecte, a reflectat noile idealuri æi realitaai revoluaionare; in sculptura, muzica, arhitectura, revoluaia de la 1848 poate fi urmarita sub aspectele ei cele mai importante. Astfel se explica de ce, intr-un timp atat de scurt cat a ainut regimul revoluaionar in Muntenia, au fost cultivate toate genurile æi au aparut realizari la care arta din epocile anterioare nu ajunsese.

Pictura.

Artistul care æi-a legat numele de aspiraaiile poporului pentru epoca de dupa 1848 a fost Theodor Aman, pictor de referinaa al romanilor(1831-1891).

Aman æi-a petrecut copilaria la Craiova, unde a urmat cursurile colegiului local; aici a avut ca profesor pe pictorul Constantin Lecca. A urmat apoi la Sf. Sava din Bucureæti, de unde s-a intors la Craiova pentru a participa la revoluaia din 1848. In 1851 a plecat la Paris, unde a avut buni profesori, de la care æi-a insuæit desenul æi studiul compoziaiei istorice.

Printre primele opere expuse la Paris, se afla un autoportret la care se vede influenaa lui Courbet. Puain mai inainte executase Cea din urma noapte a lui Mihai Viteazul, care a deschis seria unor creaaii artistice legate de evenimentele istorice. Dupa o calatorie la Constantinopol, s-a intors in 1858 in aara cu un renume caætigat. El a realizat tablourile Unirea Principatelor, Hora Unirii la Craiova opere in care iæi manifesta credinaele sale patriotice. In timpul domniei lui Cuza a executat alte tablouri istorice, cu scene din trecutul de lupta al poporului roman impotriva turcilor, ecou al dorinaei de libertate. O interesanta compoziaie este tabloul care prezinta alegerea lui Cuza, document veridic; de asemenea este viu portretul lui Tudor Vladimirescu. 59213dzu72fii1m

Cum pe acea vreme aaranii preocupau pe artiætii inaintaai, Aman i-a infaaiæat in mai multe figuri æi compoziaii; mai aproape de realitate a tratat acest subiect in cateva gravuri de dupa epoca lui Cuza. Anii din urma ai vieaii lui Aman au fost plini de amaraciune; el a criticat poziaia regelui, care adusese pe arhitectul francez Lecompte de Noüy, care, in nepriceperea sa, distrugea monumentele naaionale. Atitudinea sa protestatara faaa de conducerea aarii a revarsat-o intr-un tablou neterminat, Boierii surprinæi la ospaa de trimiæii lui Vlad Åepeæ.

Iniaiatorul Æcolii de belle-arte æi al Pinacotecii de la Iaæi, Gh. Panaiteanu-Bardasare, infocat unionist, a fost un pictor influenaat de academismul insuæit pe vremea studiilor sale la Paris. Cunoscute sunt cateva tablouri reprezentand figuri pline de sentimentalism æi cateva portrete de contemporani.

Bogat in activitatea sa artistica a fost Gheorghe Tattarescu( 1818 - 1894 ). S-a facut cunoscut ca pictor religios, decorand numeroase biserici din diferite colauri ale aarii æi contribuind la procesul de laicizare a acestei arte arhaizante. Pentru cunoaæterea mai justa a acestui gen, Tattarescu a intreprins in 1884 o calatorie in Rusia, care a avut un rezultat fericit: decorarea Mitropoliei din Iaæi. A lasat un bun manual de pictura, valoros pentru vremea sa.

Subiectul alegoric al unirii este foarte frecvent. Printre cele mai importante lucrari sunt: Unirea Principatelor, de Szathmary; Unirea Principatelor dedicata Naaiunii moldo- romane, de Gh. Tattarescu; cateva litografii ale lui Wenrich. Se fac æi scene istorice cu aluzii la actualitate sau luate direct din actualitate: Intalnirea stindardului lui Ætefan cel Mare cu al lui Mihai Bravu la Socola de Al. Asaki; La legi noi, oameni noi de Szathmary. Unirea a trezit sentimente artistice æi la oamenii din popor, cum este cazul cu acel meæter necunoscut care a realizat steagul breslei barbierilor in 1859. zi213d9572fiii

Dintre artele aplicate, grafica ilustrarii de carai sau de foi volante a jucat un rol important, popularizand ideile æi acaiunile de seama din perioada Unirii æi reformele lui Cuza. Intre litografi, un prim loc l-a ocupat Carol Popp de Szathmary, care a facut portretul domnitorului in picioare æi cel al Doamnei Elena intr-un somptuos costum de gala. Szathmary, originar din Cluj, æi cu studii la Budapesta æi Viena, a fost cel mai asiduu gravor æi desenator, fara sa ajunga insa la o arta superioara, aæa cum s-a intamplat cu acuarelele sale de deosebit talent. S-a integrat idealurilor politice ale vremii, cum se vede æi dintr-o serie de alegorii privind Unirea.

Cunoscuta a fost æi activitatea de litograf a lui D. Papazoglu; lui se datoresc un portret al lui Cuza, editat de Lemercier din Paris, æi trei litografii reprezentand scene importante din domnia lui Cuza, lucrate academic æi fara viaaa, dar importante documente istorice.

Un gen nou, caricatura, æi-a facut apariaia in toate cele trei provincii romaneæti, cu tema comuna a combaterii duæmanilor Unirii. Caricaturiætii - printre care polonezul Dembiaki - lucrau la ziare, cum au fost Nichipercea al lui N. T. Oraæanu æi Bondarul, situate pe poziaii inaintate in anii Unirii; Umoristul la Arad æi apoi la Gherla; Aghiuaa, ziarul lui Haædeu; Ghimpele, in care se ataca dinastia sau paæoptiætii tradatori ai cauzei revoluaionare.

S-a trecut acum la realizarea unui vechi deziderat: infinaarea de æcoli superioare de invaaamant artistic. Mai intai la Iaæi, in 1860, a fost inaugurata Æcoala de belle-arte de insuæi domnitorul; la Bucureæti, datorita lui Aman æi Tattarescu, o æcoala similara s-a deschis in 1864. Paralel cu infiinaarea æcolilor s-au organizat pinacoteci, in care s-au expus tablouri din vechi colecaii sau din operele pictorilor in viaaa.

Inca un fapt nou, devenit caracteristic pentru artele plastice, l-a constituit apariaia expoziaiilor artiætilor in viaaa, dintre care cea dintai a avut loc in 1864; ele au jucat un rol important in educarea artistica a maselor. Acum perioada de cautare a incetat; operele care oglindeau nazuinaele maselor erau tot mai iubite de popor. Artistul iæi avea locul sau bine precizat in societate, dar trebuia sa lupte din rasputeri ca sa æi-l menaina.

Cel de-al treilea mare eveniment politic al acestei perioade, independenaa naaionala de stat, legata de razboiul din 1877-1878, in care romanii æi ruæii au luptat impotriva Imperiului Otoman, a dat prilej stralucit artiætilor romani sa-æi exprime adeziunea æi contribuaia lor. Legatura indisolubila cu idealurile patriotice, cu soldatul din popor, a creat arta adevarata a razboiului pentru independenaa. Acest spirit a fost insuflat æi de penelul lui Nicolae Grigorescu æi de cei ce i-au urmat.

Nicolae Grigorescu(1838-1907), nascut din parinai aarani, a venit de copil la Bucureæti, unde a prins gust pentru pictura. Dupa sumare pregatiri artistice la pictorul portretist Anton Chladek, Grigorescu adolescent a zugravit biserici - la Caldaruæani æi Zamfira - intr-un stil cu totul nou, umanizand sfinaii. Tot acum picteaza æi primele tablouri istorice, printre care Mihai scapand stindardul. Dupa ce a incercat, fara rezultat, sa plece la studii in strainatate, a mers la Agapia, pe care a impodobit-o cu picturi de vadita valoare artistica, deæi n-avea decat 20 de ani.

A reuæit in 1861, cu o bursa obainuta prin M. Kogalniceanu, sa plece la Paris, visul sau, unde aproape singur s-a format, copiind tablouri celebre de la Luvru, la æcoala naturii de la Barbizon æi a picturilor cu care a intrat acolo in contact; dovada, intre altele, Peisaj cu stanci, Apus de soare la Barbizon.

Intorcandu-se in aara prin Galiaia, a facut schiae de evrei batrani æi expresivi; colindand aara, a infaaiæat peisaje vii, ca Baraaia din Campulung æi altele. Neutilizat, s-a dus pentru a treia oara la Paris, unde a lucrat intr-o tehnica superioara in stil realist æi sobru æi a expus 26 de lucrari in 1870; la Expoziaia de la Bucureæti din 1873 a prezentat masiv 140 de lucrari, care l-au impus definitiv, reuæind sa determine un curent innoitor prin calitatea neobiænuita a operei sale æi indemnand pe tinerii pictori ai generaaiei noi sa se indrepte catre scenele din viaaa poporului.

Dupa numeroase alte calatorii in Apus, razboiul din 1877 aducandu-l in aara, a participat efectiv la campanie ca pictor pe front. Maiestria artistului in compunerea maselor este neintrecuta; scenele luptelor la baioneta sunt un exemplu de mare arta æi patriotism( Atacul de la Smardan ). Acelaæi suflu se remarca in scenele sumbre sau in portrete vii( Spionul, Cazacul, Ofiaer rus calare, Sentinela, Capete de prizonieri turci ). Cu toata stralucirea operei sale, æi dupa razboi s-a lovit de greutaai æi a plecat din nou din aara, continuandu-æi activitatea in Franaa; a revenit apoi in aara unde a ramas pana la moartea sa in 1907.

Din grupul de artiæti care au plecat pe front, mai amintim pe Szathmary, care a lucrat schiae pentru publicaaii straine; pe transilvaneanul Sava Henaia, pictor cu mare putere de munca æi reuæite tablouri( Intalnirea ) æi pe G. Mirea, care a avut schiae nu prea importante de razboi, mai reuæite fiind insa tablourile cu alte subiecte: Varful cu dor æi Mihai Viteazu privind capul lui Andrei Báthory.

In Transilvania s-a dezvoltat o bogata arta legata de aceleaæi idealuri: dezrobirea sociala æi naaionala; poate in nici un domeniu nu s-a remarcat colaborarea dintre artiætii luptatori de dincoace æi dincolo de munai ca in pictura. C. Lecca, Miæu Popp, Carol Popp de Szathmary au participat la revoluaia de la 1848 din Åara Romaneasca sau au sprijinit Unirea æi razboiul de independenaa. Braæovul a fost locul unde s-au refugiat Negulici æi Iscovescu, care au desenat portretele revoluaionarilor in vederea alcatuirii unui album pentru a fi raspandit populaaiei. Miæu Popp a incercat realizarea unui "Panteon" al istoriei naaionale romaneæti, pictand o serie de figuri istorice: Mihai Viteazul, Al. I. Cuza, Andrei Mureæanu, Vasile Alexandri, Mihail Kogalniceanu æi alaii.

In Banat exista mai de mult o miæcare artistica cu tendinae realiste. Cel mai proeminent reprezentant a fost pictorul Nicolae Popescu ( 1835 - 1877 ), care s-a inspirat din viaaa zilnica a banaaenilor. El a proiectat o compoziaie avand ca tema unirea Transilvaniei cu celelalte aari romane æi a intreprins copierea basoreliefurilor de pe columna lui Traian pentru a fi litografiate æi raspandite in popor. A realizat un numar mare de portrete, tratate in stil neoclasic, dupa invaaaturile primite in Italia. Mai puain valoros a activat in Banat pictorul Constantin Daniel, autor æi de scene religioase.

Se mai remarca la mijlocul secolului al XIX-lea, pe langa pictura culta, zugravitul pe sticla æi gravura pe lemn, specifice Transilvaniei. Pictura pe sticla avea un conainut religios, dar cu numeroase elemente laice, luate din viaaa aaraneasca. Centrele importante de pictura pe sticla æi lemn au fost satele Nicula æi apoi Hasdate din apropierea Clujului, aceasta arta raspandindu-se in Fagaraæ æi Braæov.

Arhitectura.

Perioada care a urmat revoluaiei din 1848 a dus la o creætere a centrelor oraæeneæti, in primul rand Bucureætiul æi Iaæul; ele au devenit oraæe cu aspiraaii europene in edilitate, punandu-æi probleme de urbanistica. In perioada formarii statului naaional æi a cuceririi independenaei a crescut nivelul edilitar al centrelor urbane, indeosebi al Capitalei, æi s-a ridicat un numar insemnat de construcaii noi. Acestea, deæi nu erau monumente de arta, exprimau noile necesitaai. Astfel au fost garile de la Bucureæti æi Iaæi æi uzina de gaz de la Filaret din Bucureæti.

Caracteristic acestei arhitecturi a inceput sa devina stilul construcaiilor obiænuite in Austria sau Franaa, stil care va da oraæelor un caracter hibrid. Casa veche boiereasca, inconjurata de parc æi gradini, a inceput sa dispara; hoteluri fara gust inlocuiesc hanuri de tipare orientale.

Cel mai insemnat arhitect al epocii a fost Alexandru Orascu. Nascut la Bucureæti in 1817, a plecat in 1841 in Germania, unde a studiat la Berlin æi München, centrele æcolii neoclasice; mai puain a stat la Paris. Numit profesor de inginerie civila la Sf. Sava, in timpul revoluaiei era arhitect al Capitalei, in care calitate decora strazile cu prilejul diferitelor manifestaaii ale revoluaiei. Luptator pentru Unirea Principatelor, Alexandru Orascu a devenit directorul Scolii de Ingineri constructori de la infiinaarea ei, iar in timpul lui Cuza, director al direcaiei lucrarilor publice. La infiinaarea Universitaaii din Bucureæti a fost numit profesor de geometrie descriptiva æi apoi decan al Facultaaii de Ætiinae; dupa razboiul Independenaei va ajunge rectorul aceleiaæi universitaai. A fost autorul a numeroase edificii publice din Bucureæti, Iaæi, Ploieæti æi Constanaa. Opera sa de capetenie a fost vechea cladire a Universitaaii din Bucureæti, in stil sobru neoclasic, cu frontonul impodobit cu bazoreliefuri; a restaurat in acelaæi stil Metropolia din Iaæi, pastrand liniile arhitectonice ale primului constructor, arhitectul rus Singurov.

O alta construcaie importanta, admirata timp de un secol, a fost Teatrul Naaional din Bucureæti proiectat de arhitectul vienez Josef Heft, distrus de nemai. Teatrul a inceput sa fie construit inca din 1846 æi a fost inaugrat abia in decembrie 1952, dupa reluarea construcaiei pe timpul lui Ætirbei Voda, lucrand la ea æi arhitecai romani.

In legatura cu dezvoltarea oraæelor trebuie amintita infrumuseaarea lor cu gradini publice æi particulare, pentru care s-au adus meæteri pricepuai din strainatate, in acelaæi timp infinaandu-se o catedra speciala la Æcoala de arhitectura. In Bucureæti, gradina Ciæmigiu, care exista mai inainte, a capatat un aspect nou; la Iaæi s-a desavaræit gradina Copou. Un elveaian, Louis Leyvraz, a fost horticultorul la moda in epoca Unirii æi a lui Cuza; el a dotat multe curai boiereæti cu gradini, pline de alei sinuoase æi chioæcuri dupa gustul apusean. Devenit æeful gradinar al Capitalei, a infrumuseaat-o cu gradinile Icoanei, Sf. Gheorghe, Episcopiei etc.

Sculptura.

Ornamentarea faaadelor cladirilor noi reclama venirea a numeroæi artiæti decoratori din strainatate, care utilizau elementele clasice: pilaætri sau coloane angajate, cu capiteluri din stuc, balcoane æi ferestre cu grile din fier forjat. Cel mai de seama a fost Karl Storck, venit la Bucureæti in 1848. Originar din Germania, unde invaaase meæteæugul migalos al orfevrariei, a trecut la noi in aara la modelarea diferitelor ornamente pentru infrumuseaarea faaadelor cladirilor.

Curand a plecat la München pentru reprofilarea pregatirii sale artistice; dupa doi ani, intorcandu-se in aara, a devenit sculptorul cel mai cautat. A lucrat frontonul Universitaaii din Bucureæti, pastrand liniile neoclasicului Orascu; a reprezentat Minerva incununand artele æi ætiinaele, denotand ca iæi insuæise temeinic ætiinaa proporaiilor æi anatomia corpului omenesc; acest fronton a fost considerat ca cea mai buna realizare de acest gen din secolul al XIX-lea.

Sculptorul Karl Storck mai este cunoscut æi ca bun portretist, lucrand in acelaæi stil neoclasic busturile lui Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogalniceanu æi C. A. Rosetti. In 1865 a fost numit profesor la Æcoala de belle-arte. Printre elevii sai mai cunoscuai au fost sculptorii Gheorghe Iuliu Zolnay, autorul monumentului lui Tudor Vladimirescu din Craiova, æi Ion Georgescu; in atelierul sau a lucrat æi Paul Focæaneanu, coautorul frontonului Universitaaii din Bucureæti.

Muzica.

In preajma anului 1848, muzica romaneasca se afla in plina lupta pentru afirmarea trasaturilor naaionale, descatuæandu-se treptat de influenaele turceæti æi greceæti, ca æi de dominaaia bisericii. Urmand idealurile paæoptiste inaintate, muzica s-a legat de realitaaile vremii, avand un conainut social critic, exprimat intr-un limbaj mai apropiat de graiul poporului. N. Filimon, cel dintai critic muzical æi teatral de la noi, a aratat cum inovaaiile in muzica aduse din apus au largit campul de inspiraaie al lautarilor, masa interpreailor muzicali de atunci.

Anton Pann, poet æi compozitor, culegator de folclor, a adus o importanta influenaa in muzica de larga circulaaie. El a cules æi tiparit numeroase cantece, grabind procesul inlocuirii melodiilor de factura orientala; a publicat Spitalul amorului, colecaie de 6 broæuri, cuprinzand 176 de melodii( 1850 - 1852 ). Prin "romanizarea" multor melodii greco - turceæti, Anton Pann a contribuit la faurirea unei culturi muzicale populare a oraæului; operele sale se indreptau catre un cerc larg de oraæeni, recrutat din randurile burgheziei mijlocii æi mici. A avut numeroæi adepai, care, alaturi de caaiva maeætri de muzica de origine straina ( Wachmann, Ruæiaki, Ehrlich), au publicat o serie de culegeri de cantece populare romaneæti.

Vasile Alecsandri a avut æi meritul de a fi stimulat culegerea melodiilor romaneæti; in primul rand l-a stimulat pe bucovineanul Carol Miculi, care invaaase de la Chopin sa aprecieze caracterele specifice ale folclorului. Primii compozitori romani erau sub influenaa occidentala, æi de aceea chiar culegerile lor de folclor sunt imprimate de oarecare occidentalism. Merita sa fie menaionat æi D. G. Florescu, participant la revoluaia din 1848, primul compozitor de romanae, membru fondator al Conservatorului din Bucureæti.

Luptand pentru eliberarea sa naaionala æi sociala, poporul roman a putut sa ajunga in aceasta perioada la o mare inflorire a culturii sale. Este timpul in care au elaborat unele din lucrarile lor cele mai valoroase istoricul æi revoluaionarul N. Balcescu, poetul V. Alecsandri, istoricul æi dramaturgul B. P. Haædeu, istoricul A. Papiu - Ilarian, pictorul N. Grigorescu æi marele poet M. Eminescu.

Bibliografie: Istoria artelor(colectiv)

Istoria romaniei in date(colectiv)

Istoria romanilor(colectiv)

Istoria civilizaaiei romane moderne( E. Lovinescu )

Ghioala Andrada
Global Mod
Global Mod

Posts : 730
Reputation : 5
Join date : 19/01/2012
Age : 18
Location : Hunedoara

View user profile

Back to top Go down

View previous topic View next topic Back to top


 
Permissions in this forum:
You cannot reply to topics in this forum