World of Metin

Despre plasma

View previous topic View next topic Go down

Despre plasma

Post by Ghioala Andrada on Wed May 16, 2012 1:35 pm

Plasma gazoasa - gaz in care macar o parte a atomilor si moleculelor se afla in stare ionizata. Cauzile ionizarii pot fi: temperaturi, inalte ciocnirile electronice (la descarcarile in gaze), radiatile electromagnetice s.a. Cea mai importanta caracteristica a plasmei este proprietatea ei de a fi cvazineutra, adica in orice punct al spatiului pe care-l ocupa ea, sarcina spatiala pozitiva este compensata (sau aproape compensata) de sarcina spatiala negativa. Aceasta proprietate a plasmei este o consecinta a faptului, ca in jurul oricarei sarcini e se grupeaza particulele incarcate, dar de semn opus, astfel, incit potentialul culonian f egal e/r. exp(- r/D), unde D este raza de ecranare Debai, care depinde de densatea sarcinii si temperaturii particulelor, iar r - distanta dintre sarcina negativa e si punctul dat din spatiu. Daca dimensiunile liniare sint cu mult mai mari decit D, atunci sistemul isi mentine starea cvazineutra si in acest caz gazul ionizat poate fi numit plasma.

Plasma gazoasa poseda o serie de particularitati specifice (conductibilitate electrica si plastitate mare, interactiuni puternice cu cimpurile electromagnetice exterioare s.a), ceea ce permite dea o considera stare deosebita (Ťa patrať stare de agregare) a substantei. Plasma se intilneste destul de des in conditii naturale si de laborator. Orice flacara, explozie, fulger, comprimare si dilatare brusca este insotita de gaze ionizate. Plasma apare si la trecerea unui curent electric prin gaze (lampa cu lumina de zi, gazotron, s.a). straturile superioare ale atmosferei terestre (ionosfera), ionizate de radiatiile solare, deasemenea contin Plasma. Stelele fierbinti si unii nori interstelari, care au temperaturi inalte, sint formate din Plasma complect ionizata.

Daca toate componentele Plasmei au aceeasi temperatura, atunci ea se numeste Plasma izotermica (de ex. Plasma din atmosfera stelelor). Intr-o astfel de plasma toate procesele de schimb de energie (ionizare, recombinare, radiatie, absorbtie s.a) sint procese echilibrate. Ca exemplu de plasma neizotermica poate servi plasma care apare la descarcarile in gaze, unde temperatura electronilor este cu mult mai mare decit temperatura ionilor. Odata cu oscilatiile acustice obisnuite ale densitatii substantei in plasma pot avea loc oscilatii ale densitatii sarcinilor: oscilarea electronilor fata de ionii grei cu frecventa ?e apropiata ca valoare de frecventa Lengmiur ?L ~ ?e ~ 4p * eNe , unde m este masa electronului, iar Ne - m densitatea electronilor (pentru diferite tipuri de plasme. ?L se afla in limitile 10 la puterea a 5 - 10 la puterea a 15 ht);

b) oscilatii ale ionilor (unde sonore ionice) cu frecvente mai mici decit ?L (10" - 10 la puterea a 7 ht). Din cauza rotatiei Larmor a ionilor si electronilor in prezenta unui cimp magnetic in plasma este posibila aparitia undelor elicoidale de inalta fregventa (heliconi), undelor Alfven si magnetosonor, undelor ciclotronice s.a. Cimpul magnetic exterior poate izola plasma de mediul inconjurator. Plasma poate fi inlaturata de la perretii unui vas prin contactarea ei intr-o coloana ingusta sub actiunea cimpului magnetic propriu al curentului (efectul Pinci). Insa izolarea magnetica a plasmei, care are o mare importanta la rezolvarea unor probleme de sinteza termonucleara dirijata, prezinta dificultati din cauza instabilitatii ei in cimpul magnetic.

In tehnica plasma se foloseste ca substanta de lucru la motoarele reactive cu plasma, pentru transformarea directa a energiei termice in energie electrica s.a.

Plasma a corpurilor solide - sistem de purtatori de sarcina (electroni si goluri) in corpurile solide. Se deosebesc: plasma electronica (in metale) si plasma electron-gol (in semiconductoare si semimetale). Deoarece reteaua cristalina nu se include in notiunea de Ťplasmať a corpurilor solide, apoi, spre deosebire de plasma gazoasa, plasma corpurilor solide poate sa nu fie cvazineutra. Pentru plasma gazoasa si plasma corpurilor solide este comuna prezenta in ele a excitatiilor colective - oscilatiile plasmei.

In plasma electronica aceste oscilatii au loc cu frecventa Lengmiur ?L (pentru metale ?L ~10 la puterea a 15 ht). Oscilatiile plasmei excita unde electromagnetice longitudinale (care nu au analog in vid). Permitivitatea plasmei electromagnetice e(?)= -1- ?L" . Unda electromagnetica cu frecventa ?‹ ?L este ?" total frecventata de supr. de separatie a plasmei. In plasma neutra a corpurilor solide, pe linga undele Lengmiur, pot exista si unde sonore electron-gol transversale. In astfel de plasma are loc, deasemenea efectul Pinci si alte fenomene, ce se observa si in plasma gazoasa.

In prezent plasma se foloseste pe larg in cele mai diverse ramuri ale stiintei si tehnicii: pentru tratamentul termic al metalelor, depunerea unor straturi de protectie, topire si pentru alte operatii metalurgice.

Ghioala Andrada
Global Mod
Global Mod

Posts : 730
Reputation : 5
Join date : 19/01/2012
Age : 18
Location : Hunedoara

View user profile

Back to top Go down

View previous topic View next topic Back to top


 
Permissions in this forum:
You cannot reply to topics in this forum