World of Metin

Fabricile de BANI FALŞI din România. Procuror: „Se profită de naivitatea românilor”

View previous topic View next topic Go down

Fabricile de BANI FALŞI din România. Procuror: „Se profită de naivitatea românilor”

Post by Ghioala Andrada on Thu May 17, 2012 1:36 pm

Leii, euro sau dolarii nu mai sunt singurele valute falsificate în România. Reţelele specializate au trecut şi la alte monede, precum zloţii polonezi sau leii moldoveneşti. Două grupări de falsificatori de monedă au fost destructurate de procurorii DIICOT şi de poliţiştii judiciari de la Combaterea Criminalităţii Organizate.
La Braşov, patru dintre cei 19 membri ai unei reţele de falsificatori de bancnote au fost reţinuţi joia trecută. Poliţiştii Biroului de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) Braşov au percheziţionat 18 imobile, de unde au ridicat probe care demonstrează că reţeaua falsifica în special bancnote de 100 RON, de 50 de euro, dar şi lei moldoveneşti.
Falsificatorii foloseau calculatoare performante şi imprimante sofisticate, capabile să tipărească pe suport de plastic, care puteau ajunge să coste şi 1.500 de euro, a explicat pentru gândul comisarul şef Gabriel Florescu, şeful BCCO Braşov. Bancnotele reale erau scanate, apoi erau scoase la imprimantă folosind vopseluri şi tuşuri speciale. De asemenea, poliţiştii BCCO Braşov au găsit la percheziţii matriţe pentru tipărirea de bancnote euro. Reţeaua se ocupa şi cu falsificarea de cărţi de identitate, de permise auto, dar şi cu dispozitivele pentru clonarea cardurilor bancare. Asupra celor reţinuţi s-au descoperit şi cantităţi de cannabis.
"Bancnotele false de 100 de lei erau plasate de exemplu la chioşcuri de ziare sau în alte locuri de unde plasatorii cumpărau ceva ieftin. Vigilenţa vânzătorilor de la chioşcuri este mult mai redusă, sunt de multe ori persoane mai în vârstă. Procentual, rata de schimbare a falsurilor era de peste 90%", a spus pentru gândul comisarul şef Gabriel Florescu.
La Satu Mare, procurorii Serviciului Teritorial al DIICOT au prins în flagrant, tot joia trecută, o reţea de falsificatori care se pregătea să iasă din ţară cu un transport de zloţi falşi, cu destinaţia Polonia. Plasatorii de bancnote s-au împărţit în două grupuri şi au încercat să părăsească ţara pe la cele două puncte de trecere a frontierei din judeţ, crezând că astfel îi vor păcăli pe poliţişti.
Descindere asupra unei reţele de falsificatori de RON la Galaţi, în 2010.
"Ideea cu Polonia le-a venit pentru că unul dintre ei fusese anterior acolo şi li s-a părut foarte uşor să pună în circulaţie banii falşi. I-ar fi plasat şi s-ar fi întors imediat în România", au explicat surse judiciare pentru gândul.
Procurorii i-au reţinut pe 5 membri ai reţelei de falsificatori, care au fost arestaţi pentru 29 de zile. Este vorba de Georgel-Andrei Vinţ, considerat capul reţelei, în casa căruia se falsificau banii, Otto-Andrei Boroş, Sebastian Negrea, Claudiu Vidrean şi Doina Bicazan. La percheziţii s-au găsit cerneluri şi tuşuri necesare imprimării bancnotelor, dar şi hârtii de 50 de euro "defecte", rebuturi. Reţeaua începuse, de la mijlocul lunii iunie, să plaseze hârtii de 50 de euro în judeţele Satu Mare şi Maramureş
"Scoteau bancnotele la imprimantă. Banii erau plasaţi la sălile de jocuri sau la cei care doreau să schimbe valută la un curs mai mic decât cel al pieţei. În general, profitau de naivitatea românilor pentru chilipiruri", au mai spus sursele citate.

Bancnota de 100 de lei, preferata falsificatorilor. În 2010, au circulat 329.231 de lei falşi
În 2010, numărul bancnotelor RON falsificate şi capturate de poliţişti sau de Banca Naţională a scăzut cu 18%, la 2.574 de bancnote. Dintre acestea, aproape 74% au fost depistate abia în sistemul bancar, restul fiind capturate de poliţişti înainte să fie puse în circulaţie. Bancnotele euro falsificateau fost mai multe, numărul lor ridicându-se la 3.241, cu 21% mai puţin decât în 2009.
Majoritatea bancnotelor româneşti contrafăcute "au fost realizate rudimentar, pe hârtie cerată, ce încerca să reproducă polimerul, uneori cu imitarea primitivă a ferestrei transparente.
Falsificatorii au încercat să găsească un material plastic care să se apropie ca aspect de substratul autentic, dar falsurile au fost slab realizate grafic şi tehnic deoarece plasticul folosit a fost diferit din punct de vedere al proprietăţilor fizice. Firul de siguranţă şi filigranul au fost de cele mai multe ori imitate prin imprimare", se arată în raportul de activitate al Băncii Naţionale a României pe 2010.
Cea mai falsificată denominaţie a leului este cea de 100, conform statisticilor BNR. În 2010, au fost capturate 1.694 de bancnote false de 100 de lei. Topul pe 2010 al bancnotelor falsificate şi capturate arată astfel:
• 1.694 hârtii de 100 de lei
• 424 hârtii de 50 de lei
• 275 hârtii de 200 de lei
• 167 hârtii de 500 de lei
• 13 hârtii de 10 lei
• 1 hârtie de 1 leu
Cum depistezi banii falşi. Cele 12 elemente de securitate
Comisarul şef Gabriel Florescu, şeful BCCO Braşov, a explicat pentru gândul că cea mai populară metodă pentru depistarea unei bancnote RON false, în afară de observarea culorilor (artificiale în cazul falsurilor) şi de existenţa gravurilor în relief, este palparea fantei transparente de pe bancnotă: "Ei folosesc un suport de hârtie cerată, iar pentru fanta respectivă aplică scoci pe deasupra. Dacă dai cu degetul pe deasupra, se simte o denivelare".
Iată care sunt elementele de securitate pentru bancnotele de 50 de lei şi de 100 de lei (acestea se regăsesc şi pe bancnotele de 200 şi 500 de lei, dar sub forme diferite):
• Fereastra transparentă, în care se observă două măşti de teatru, valoarea nominală ambutisată şi un element auriu sub formă de panglică, în cazul bancnotei de 100 RON; un cap de acvilă şi valoarea ambutisată, în cazul bancnotei de 50 RON.
• Filigranul: în partea stângă, pe faţa bancnotei, se observă portretul lui Ion Luca Caragiale şi emblema BNR, la bancnota de 100 RON; portretul lui Aurel Vlaicu şi emblema BNR. Cele două elemente sunt vizibile când bancnota este luminată din partea opusă privitorului.
• Firul de siguranţă: aflat în partea centrală a bancnotei, este vizibil când bancnota este luminată din partea opusă privitorului.
• Elementul de suprapunere: fragmente ale unui element de design de mici dimensiuni, imprimate în acelaşi loc pe ambele feţe, astfel că atunci când sunt privite prin transparenţă şi luminate din partea opusă privitorului, elementul este văzut în întregime. Acesta se află plasat pe avers, sub denumirea băncii (Banca Naţională a României). La bancnota de 100 RON, este vorba despre o floare stilizată de violetă. La cea de 50 RON, apare roza vânturilor (o busolă).
• Banda iridiscentă: imprimată pe revers, în partea dreaptă, este o bandă verticală de culoare transparent aurie care are înscrisă, pe verticală, de şapte ori, valoarea nominală.
• Microtextul: pe avers şi pe revers sunt zone imprimate cu caractere foarte mici, sub 1 mm înălţime, ce se pot vedea cu ajutorul unei lupe.
• Imprimare vizibilă în lumină ultravioletă: un patrulater ce conţine valoarea nominală (50, respectiv 100). Seria bancnotelor româneşti în circulaţie este formată din trei cifre şi o literă, iar numărul din şapte cifre. Numărul fiecărei bancnote este unic. Seria şi numărul tipărite cu cerneală neagră, pe verticală, în stânga, se văd de culoare verde, iar seria şi numărul imprimate cu cerneală roşie, cu caractere de înălţime crescătoare, pe orizontală în dreapta, se văd de culoare portocalie în lumină ultravioletă.
• Imprimarea aurie: element de design de pe aversul bancnotei, imprimat cu cerneală de culoare aurie. La 100 RON, este vorba de o panglică în fereastra transparentă. La 50 RON, este vorba de un cap de acvilă de munte, în dreapta aversului.
• Imprimarea în relief: principalele elemente de design sunt imprimate în relief, pe ambele feţe.
• Imaginea latentă: devine vizibilă când bancnota este privită razant şi este constituită din iniţialele "BNR". La 100 RON, acestea se găsesc pe reversul bancnotei, pe uşile clădirii. La 50 RON, se găsesc pe aversul bancnotei, pe umărul stâng al lui Aurel Vlaicu.
• Microperforaţiile: în zona elementului floral pe avers, există înscrisă valoarea nominală prin perforaţii foarte fine. Acestea devin vizibile numai când bancnota este luminată din partea opusă privitorului.
• Cerneala care îşi schimbă culoarea: pe avers, în partea stângă jos, există elemente imprimate cu cerneală care îşi schimbă culoarea din auriu în verde, în funcţie de unghiul din care este privită: LEI 50, respectiv LEI UNA SUTĂ.
printeazatrimite pe mail

Ghioala Andrada
Global Mod
Global Mod

Posts : 730
Reputation : 5
Join date : 19/01/2012
Age : 18
Location : Hunedoara

View user profile

Back to top Go down

View previous topic View next topic Back to top


 
Permissions in this forum:
You cannot reply to topics in this forum