World of Metin

Separarea puterilor in stat

View previous topic View next topic Go down

Separarea puterilor in stat

Post by Ghioala Andrada on Sun Jan 22, 2012 11:43 am

Separarea puterilor in stat

Problema puterilor în stat a existat înca din lumea antica desi ea nu putea fi pusa înca în legatura cu principiul separarii puterilor. Spre exemplu Aristotel în Politica constata existenta în stat a unor organe diferite cu atributii precis determinate precum Adunarea generala, Corpul magistratilorsi Corpul judecatoresc. Potrivit acestuia în orice stat sunt trei parti.Aceste trei parti odata bine organizate, statul întreg este bine organizat. Ideea a fost prezenta si în timpul evului mediu, în tezele scolii dreptului natural, în lucrarile lui Grotius, Wolf, Pufendorf, care deasemenea au constatat diferitele atributii ale statului,însa, fara a întrezarii conceptul de separatie.

Celui caruia îi revine meritul de a fi cercetat pentru prima oara mai metodic si într-o noua lumina principiul separarii puterilor este filosoful si juristul englez John Locke -1632-1704- .El a dat prima formulare acestei doctrine atribuindu-i valoarea unui principiu de organizare a statului. În lucrarea sa "Essay on civil government", filosoful englez sustinea existenta a trei puteri: legislativa, executiva si federativa. În conceptia lui Locke, puterea legislativa trebuia sa apartina parlamentului si era considerata puterea suprema deoarece edicta reguli de conduita general obligatorii. Puterea executiva limitata la aplicarea legilor si la rezolvarea unor cazuri care nu puteau fi prevazute prin lege, urmau sa fie încredintate monarhului. Puterea federativa era încredintata tot regelui si avea în competenta sa dreptul de a declara razboi, de a face pace si a încheia tratate. Ideile lui Locke au avut o deosebita importanta pentru istoria doctrinelor politice si au exercitat o influenta certa in viata constitutionala a statelor Americii de Nord. Ele au fost sursa din care s-a inspirat Charles de Secondat, baron de Montesquieu - 1689-1755- atunci când, în cartea sa L'esprit des lois a reluat si adâncit problema separarii puterilor statului, dându-i o forma si o stralucire noua. Montesquieu da o formulare precisa si clara acestei teorii care va forma unul din punctele principale ale programelor revolutiilor burgheze. Dupa Montesquieu în orice stat exista trei puteri distincte: puterea legiuitoare, executiva si judecatoreasca. Aceste puteri trebuie sa fie atribuite unor organe separate si independente unele de altele pentru ca, spune Montesquieu "orice om care are o putere este înclinat sa abuzeze de ea" astfel " pentru a nu se abuza de putere trebuie ca prin asezarea lucrurilor puterea sa opreasca puterea". Puterea publica trebuie sa fie divizata intre mai multe puteri asa încât o putere sa se opuna celeilalte si sa creeze, în locul unei forte unice, un echilibru de puteri. prin faptul ca puterea de comanda in stat se fractioneaza între mai multe organe care au acelasi interes ca atributiile sale sa nu fie încalcate de celelalte organe, se asigura aplicarea stricta a legilor si respectarea libertatilor individuale.

Ideea separarii puterilor se întalneste si în conceptia lui Rousseau. Pentru acesta puterea legislativa se confunda cu însusi conceptul de suveranitate. Ea nu putea fi exercitata decât pe cale directa, prin votul întregii natiuni si nu putea sa aiba caracter general si impersonal. Puterea executiva sau guvernamantul nu putea sa consiste decât in acte particulare si se distingea în mod necesar de dreptul legiuitorului.

Si pentru Rousseau ca si pentru Locke, puterea judecatoreasca nu este ceva distinct, dar spre deosebire de filosoful englez , pentru Rousseau ea este o ramura a puterii executive nu a celei legislative, supusa unor anumite reguli speciale.

Teoria separarii puterilor aparea în acele conditii ca expresie a luptei pentru putere ce se ducea între monarh, aristocratie si brughezie. Ea urmarea înlaturarea despotismului, echilibrarea si armonizarea fortelor sociale în lupta. Din punct de vedere istoric , principiul separarii se infatisa ca principiu al suveranitatii nationale, ca o arma de razboi dirijata de ideologii burgheziei împotriva puterii absolute a monarhului. Din punct de vedere politic , principiul separarii puterilor a fost considerat ca generator de libertati politice, prin echilibrul si colaborarea puterilor separate.

Cea dintâi aplicatie practica a principiului separatiei puterilor in stat a fost realizata de statele americane care in secolul al 18-lea se gaseau in plina revolutie constitutionala. Începând din 1780 , primele constitutii ale statelor Massachussetts, Maryland, Virginia, New-Hampshire introduc acest principiu. Ulterior , Constitutia statelor federale, ai carei creatori au fost Hamilton, Madison si Jay adopta principiul separatiei puterilor sub forma întreita de putere legislativa, executiva si judecatoreasca. În anul 1791, Revolutia burgheza din Franta introducea acest principiu in "Declaratia drepturilor omului".Iar mai târziu acest principiu a stat la baza organizarii de stat a tuturor statelor burgheze, el fiind consacrat, explicit sau implicit, în constitutiile acestor state.

La noi in tara,acesta a fost adoptat în urma Conventiei de la Paris din 1858, si apoi mentinut in constitutiile din 1866 si 1923 .

Astfel toate aceste constitutii au plecat de la premisa ca statul îndeplineste trei activitati principale:

functia legislativa, prin care se îmtelege activitatea statului având ca obiect stabilirea de norme generale de conduita umana, obligatorii si de aplicare repetata.

functia executiva, care asigura bunul mers al vietii publice prin organizarea aplicarii legilor si prin punerea lor în executare la cazurile concrete, cu posibilitatea de a se recurge, daca este necesar, la forta de constrângere a statului.

functia judecatoreasca, adica activitatea de pedepsire a infractiunilor si de solutionare cu putere de adevar legal, în cadrul unei proceduri publice si contradictorii, a litigiilor juridice.

Totodata aceste constitutii au prevazut ca fiecare din functiile statului sunt încredintate unor organe distincte si independente unele fata de celelalte, în sensul ca fiecare actioneaza fara vreun amestec din partea unui alt organ de stat.

Constitutiile care au pus la baza lor principiul separarii puterilor statului ele au fost preocupate sa gaseasca nu numai modalitati de mentinere a unui echilibru între aceste puteri dar si diverse frâne si contragreutati chemate sa înlature pericolul unei alunecari spre adoptarea de masuri tiranice. Acestea pot fi diferite dupa cum constitutiile respective aplica mai mult sau mai putin transant principiul separatiei puterilor , dar ele sunt prezente în toate sistemele construite pe aceasta baza. Unele din ele urmeaza sa fie mânuite de executiv pentru a împiedica eventuale legiferari grabite sau nepotrivite, iar altele de adunarile legiuitoare ca mijloace de control a activitatii executive.

In regimurile prezidentiale, al caror model îl constituie Statele Unite ale Americii, printre frânele si contragreutatile care-i permit executivului sa influenteze linia de actiune a legislativului pot fi mentionate în special doua : - dreptul de veto legislativ al presedintelui republicii, adica dreptul de a împiedica, printr-o manifestare de vointa, intrarea în vigoare a unei legi adoptate de Congres. Ce-i drept, veto-ul presedintelui nu mai opereaza în cazul în care Congresul adopta ulterior din nou legea cu o majoritate de doua treimi, însa aceasta majoritate este greu de obtinut. Al doilea ar fi dreptul presedintelui de a adresa Congresului mesaje in scopul de a recomanda sa examineze orice masura pe care ar socoti-o utila si oportuna. Invers exista si frâne si contragreutati care dau legislativului posibilitatea de a exercita o influenta asupra executivului. Spre exemplu Congresul voteaza bugetul fara de care orice activitate a executivului este paralizata. La fel numirea ministrilor si a altor categorii de functionari ai statului se face cu avizul si consimtamântul Senatului.

Sistemul de frâne si contragreutati apare si mai bine conturat în regimurile parlamentare. astfel, în tarile structurate pe coordonatele acestui regim, puterea executiva are o puternica arma împotriva puterii legislative, constând în dreptul sefului statului de a dizolva parlamentul sau cel putin camera aleasa a acestuia. Sub influenta unei amenintari cu dizolvarea parlamentului acesta ar putea fi determinat sa ia anumite masuri legislative dorite de guvern. Pe de alta parte parlamentul dispune la rândul sau de o arma echivalenta ca eficienta împotriva executivului. El poate anume sa provoace demisia guvernului fie printr-un vot de neîncredere expres, fie prin refuzul de a vota bugetul sau o alta lege propusa de guvern. În prezenta unui asemenea vot, seful statului are doua solutii posibile: fie primeste aceasta demisie si formeaza un nou guvern, care sa se bucure de încrederea parlamentului, fie dizolva parlamentul, urmând ca guvernul sa ramâna la putere daca alegerile ce vor urma îi vor fi favorabile iar in caz contrar sa se formeze un nou guvern. Ca si in regimurile prezidentiale intalnim si aici dreptul de veto pe care, in multe tari cu regim parlamentar, seful statului il poate opune legilor adoptate de parlament, fie cu efect absolut, fie numai cu efect suspensiv. În aceste regimuri puterea executiva numai este concentrata in mainile unei singure persoane ca în regimul prezidential ci este detinuta de un executiv bifurcat. Acesta este alcatuit din seful statului care nu raspunde politic în fata parlamentului, si un consiliu de ministrii care raspunde în fata parlamentului atât pentru propriile acte cât si pentru cele ale sefului statului ale carui acte pentru a fi valabile trebuie sa fie contrasemnate de un ministru. In mod asemanator si puterea legislativa apare la rândul ei fractionta in doua camere menite sa-si contrabalanseze influenta politica, chiar în situatia în care deobicei competenta celei de-a doua camere Senatul, este mai redusa in raport cu cea a primei camere.

Ghioala Andrada
Global Mod
Global Mod

Posts : 730
Reputation : 5
Join date : 19/01/2012
Age : 18
Location : Hunedoara

View user profile

Back to top Go down

View previous topic View next topic Back to top


 
Permissions in this forum:
You cannot reply to topics in this forum